Warning: Undefined array key "margin_above" in /home/rtru1854/infobucharest.ro/wp-content/plugins/ultimate-social-media-icons/libs/controllers/sfsiocns_OnPosts.php on line 540
Warning: Undefined array key "margin_below" in /home/rtru1854/infobucharest.ro/wp-content/plugins/ultimate-social-media-icons/libs/controllers/sfsiocns_OnPosts.php on line 541
O descoperire arheologică majoră realizată în nord-vestul Kenyei rescrie o parte importantă a istoriei evoluției umane. Cercetătorii au identificat dovezi că strămoșii omului modern, care au trăit în urmă cu aproximativ 2,75 milioane de ani, au folosit unelte din piatră timp de aproape 300.000 de ani în mod continuu. Situl, numit Namorotukunan, oferă prima confirmare că tehnologia a fost transmisă din generație în generație într-o perioadă extrem de îndelungată.
Până acum, ipoteza dominantă era că utilizarea uneltelor în epoca timpurie a omenirii a fost sporadică, limitată la evenimente izolate. Noile descoperiri sugerează însă că primii oameni nu doar că știau să creeze instrumente, ci și că au perfecționat tehnici care s-au păstrat mii de generații.
Echipa condusă de profesorul David Braun, de la Universitatea George Washington, a publicat rezultatele cercetării în revista Nature Communications. Potrivit acestuia, probele sunt „dovezi solide ale unei schimbări fundamentale în înțelegerea evoluției umane”.
Arheologii au petrecut un deceniu studiind situl Namorotukunan, unde au descoperit peste 1.300 de fragmente de piatră, nuclee și așchii ascuțite create prin cioplire. Acestea au fost realizate printr-o tehnică numită Oldowan, considerată prima metodă standardizată de fabricare a uneltelor din piatră. Analiza geologică a arătat că materialele erau atent selectate, ceea ce indică un grad ridicat de cunoaștere a proprietăților rocilor.
„Acești oameni erau veritabili geologi și meșteșugari”, afirmă cercetătorii implicați în proiect. „Uneltele lor sunt remarcabile – unele au tăișuri mai fine decât lamele moderne.”
Descoperirea oferă o nouă perspectivă asupra modului în care primii oameni s-au adaptat la schimbările climatice. Într-o perioadă în care mediul african s-a transformat din regiuni verzi în savane aride, acești indivizi au reușit să supraviețuiască nu prin modificări biologice, ci prin dezvoltarea și perfecționarea tehnologiei.
Urmele lăsate pe oasele de animale arată că uneltele au fost folosite pentru tăierea cărnii și spargerea oaselor – o dovadă clară că tehnologia le-a oferit un avantaj în competiția pentru resurse.
Cercetătorii cred că utilizatorii uneltelor de la Namorotukunan aparțineau unor grupuri de oameni timpurii care trăiau alături de australopiteci, înainte de creșterea semnificativă a volumului cerebral observată în evoluția ulterioară. Această constatare contrazice ideea că dezvoltarea tehnologică a fost posibilă doar odată cu apariția unui creier mai mare.
„Probabil am subestimat capacitatea acestor oameni timpurii de a inova și de a transmite cunoștințele dobândite”, afirmă profesorul Braun. „Originea adaptabilității umane prin tehnologie este mult mai veche decât am crezut.”
