Noaptea Cercetătorilor la Muzeul Antipa. Cercetătorii îşi vor etala microscoape, colecţii, planşe şi vor sta de vorbă cu vizitatorii

Muzeul Antipa Bucuresti

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” îşi deschide şi în acest an porţile laboratoarelor de cercetare şi îi invită pe toţi cei pasionaţi de ştiinţă la Noaptea Cercetătorilor. Evenimentul va avea loc vineri, 27 septembrie, între orele 17:00 şi 22:00 la sediul din Şoseaua Kiseleff nr. 1.

Pentru o seară, Muzeul va deveni laboratorul tuturor, vor fi mese la care cercetătorii îşi vor etala microscoape, colecţii, planşe şi vor sta de vorbă cu vizitatorii.

Programul detaliat:

1. Savanţi în bucătărie
Coordonatori: Drd. Alexandra Florina Popa, Dr. Andrei Ştefan, Ana Alexandra Stratan

Să extragi ADN nu este chiar aşa de complicat precum pare la prima vedere. Folosind principii ştiinţifice, putem utiliza până şi cele mai comune substanţe şi ustensile din bucătărie pentru acest experiment! Aşadar, în această seară ne vom transforma din bucătari, în cercetători! Vom extrage ADN din fructele destinate unei gustoase salate, utilizând substanţe la îndemâna oricui prin casă precum spirtul, sarea de masă şi detergentul de vase.

2. Bijuterii moleculare
Coordonatori: Dr. Ana-Maria Krapal, Drd. Andreea-Maria Brezeanu, Ana Grigoriu

În această seară vă vom arăta cum puteţi avea animalul preferat întotdeauna alături de voi! Bazându-ne pe principiile geneticii moleculare, vom realiza împreună brăţări cu secvenţa ADN a animalului favorit. Nu vă speriaţi, nu este chiar atât de dificil! Specialiştii şi voluntarii muzeului vă vor arăta care este secretul aranjării mărgelelor colorate corespunzător nucleotidelor din structura unică a ADN.

3. Fascinanta lume a detaliilor: universul microscopiei electronice
Coordonatori: Dr. Rozalia Motoc, Maxim Bîlcu

Detaliile fac diferenţa! Probabil aţi auzit de multe ori această sintagmă, însă acum a venit momentul să vă convingeţi de acest lucru, observând fascinanta lume a detaliilor revelate cu ajutorul microscopului electronic. Microscopia electronică de scanare (SEM) foloseşte electroni pentru a vizualiza exemplarele minuscule sau suprafeţele probelor. Cu ajutorul acestei tehnici, cercetătorii pot să analizeze şi să fotografieze specimenele la rezoluţie ultra-înaltă, obţinând detalii spectaculoase care nu pot fi văzute cu ochiul liber şi nici măcar la un microscop optic.

Preparatele biologice pregătite pentru microscopul electronic dezvăluie un univers fascinant, o faţă ascunsă a naturii. Diversitatea spectaculoasă a grăuncioarelor de polen, a aripilor insectelor, a ouălor de fluturi, a diatomeelor, precum şi a altor vieţuitoare minuscule sunt o încântare estetică, dar şi un imbold important pentru observarea microstructurilor picioarelor şi aripilor, ochilor, organelor de simţ şi părţilor bucale. Vă aşteptăm să descoperiţi o lume nouă, o parte ascunsă a naturii, studiind lumea vie în cele mai mici detalii!

4. Oaspeţi nepoftiţi la noi în casă
Coordonatori: Dr. Elena Iulia Iorgu, Dr. Oana Paula Popa

Trăim astăzi înconjuraţi de tot ceea ce înseamnă confortul civilizaţiei actuale. Cu toate acestea, nu suntem singuri în casa noastră! În ciuda tehnologiei de ultimă oră, a utilizării materialelor şi a substanţelor chimice de ultimă generaţie, avem parte de un aflux constant de oaspeţi nepoftiţi, împreună cu care, vrând-nevrând, împărţim primitoarea noastră locuinţă.

Chiar dacă facem abstracţie de animalele pe care le îngrijim în locuinţe, fauna caselor noastre este deosebit de bogată şi variată. Încă din vremuri preistorice, de când oamenii au început să construiască adăposturi, să gătească, să depoziteze alimente etc., casele au devenit gazde pentru diverse vieţuitoare oportuniste care s-au adaptat foarte bine la acest stil de viaţă. Vă aşteptăm pe 27 septembrie la Noaptea Cercetătorilor la Muzeul Antipa, să aflaţi de ce nu suntem niciodată singuri acasă.

5. Cum să organizezi o colecţie de insecte
Coordonator: Dr. Melanya Stan

De la colectarea din natură a insectelor până la organizarea unei colecţii ştiinţifice de entomologie este cale lungă. Mai întâi, trebuie respectate reguli de conservare corespunzătoare în teren, apoi este nevoie de tehnică şi îndemânare pentru ca insectele să fie preparate şi etichetate. Dar, nu este de ajuns, deoarece este nevoie de cunoaşterea/identificarea materialului colectat pentru a fi ordonat ştiinţific, activitate care revine entomologului. Astfel, cei interesaţi de acest subiect vor avea ocazia să vadă etapele organizării unei colecţii de insecte, dacă vor fi prezenţi la Muzeul Antipa.

6. Taxidermia şi colecţiile de ştiinţe ale naturii
Coordonator: Radu Pană

Laboratorul de Restaurare – Taxidermie are un rol important în conservarea curativă şi restaurarea unor bunuri de importanţă ştiinţifică, deoarece timpul îşi pune amprenta asupra unor exponate, aşa cum sunt cele care au depăşit de mult vârsta de o sută de ani. Dar tot aici, prin tehnici speciale se obţin piese naturalizat-montate, balguri, schelete, cranii, blănuri, piei, pielicele care îmbogăţesc colecţiile de ştiinţele naturii păstrate în depozite amenajate special. Puteţi afla mai multe despre ce înseamnă taxidermia vizitându-ne în cadrul evenimentului Noaptea Cercetătorilor.

7. Uite cu ce se hrănesc!
Coordonator: Andreea-Cătălina Drăghici

Dintre coleoptere (gândaci), scarabeidele sunt cunoscute adesea sub denumirea de cărăbuşi, ilene sau gândaci de bălegar; acestea au un regim trofic foarte variat şi interesant. Despre rolul lor în natură şi calitatea de coprofag, polenizator, necrofag, fungivor, fitofag puteţi afla dacă ne vizitaţi în cadrul evenimentului Noaptea Cercetătorilor.

8. Şerpii, ucigaşi cu sânge rece sau aliaţi nevăzuţi?
Coordonator: Dr. Tiberiu Sahlean

Şerpii reprezintă una dintre cele mai puţin cunoscute grupe de animale, acest lucru fiind datorat în parte şi prejudecăţilor existente în jurul lor. În acelaşi timp, şerpii sunt verigi foarte importante în ecosistem, fiind printre principalii consumatori ai rozătoarelor, limitând astfel transmiterea unor boli letale către om (cum ar fi ciuma, febra hemoragică, febra tifoidă); mai mult, şerpii veninoşi reprezintă adevărate bioreactoare al căror potenţial abia am început să îl descifrăm, veninul lor fiind folosit până în prezent în medicamente pentru persoanele cu probleme cardiace şi pentru tratarea durerii. Vizitatorii de la Noaptea Cercetătorilor pot afla care sunt speciile de şerpi din România şi unde trăiesc acestea, care specii sunt veninoase şi ce măsuri de protecţie putem folosi atunci când ne aflăm în preajma lor.

9. Poveştile de succes ale unor ‘frumuseţi’ sinistre – paraziţii păsărilor
Coordonatori: Dr. Costică Adam, Dr. Cristina Constantinescu, Angel Irimia

Cu certitudine că nu ne gândim la adjective precum ‘drăgălaşi’, ‘frumoşi’, ‘pufoşi’ sau ‘scumpi’ atunci când vorbim despre paraziţi. Şi chiar dacă unii (aproape toţi) sunt consideraţi ‘scârboşi’ şi ‘murdari’, ‘răi’ sau ‘dăunători’, cu răbdare şi curiozitatea de a le afla poveştile, vom descoperi că paraziţii sunt perfect creaţi pentru supravieţuirea în condiţii extreme.

‘Perseverenţa’, ‘rezistenţa’ şi ‘adaptabilitatea’ au făcut ca multe specii de paraziţi să aleagă drept gazdă, păsările. După milioane de ani de evoluţie, multe specii de viermi, acarieni şi insecte au dezvoltat o gamă extrem de variată de adaptări la traiul ca parazit, fie pe pielea şi penele păsărilor, fie în interiorul corpului acestora, în toate organele. Succesul paraziţilor este atât de mare, încât astăzi toate speciile de păsări studiate au paraziţi, iar numărul speciilor de paraziţi este atât de mare, încât cercetătorii încă nu au descoperit toate speciile.

Vino să afli cum arată acarienii şi păduchii din penajul păsărilor, de ce nu sunt luaţi de curenţii de aer în timpul zborului şi cu ce se hrănesc aceştia pe corpul gazdei lor. Află cum reuşeşte un vierme să treacă din corpul unei păsări în corpul unui melc, apoi într-un mormoloc, ca într-un final să ajungă în corpul altei păsări şi de ce face el această ‘călătorie’. Află povestea unei berze ce avea în corp peste 700 de viermi şi cum a ajuns un cormoran să ‘găzduiască’ aproape 10 specii de paraziţi. Şi poate aflăm împreună oare de ce unele păsări sălbatice nu au nici un parazit, chiar dacă nu le deparazitează nimeni.

Participarea la Noaptea Cercetătorilor este gratuită!

23 total views, 1 views today

Recommended For You