Operatorii de salubritate au încetat să mai aspire și să spele străzile din București la 1 noiembrie, conform contractului care prevede ca iarna să se desfășoare lucrări de deszăpezire.
Contractele cu primăriile sunt încheiate în baza unei normative naționale din 1973. De obicei, o mașină de aspirat adună în șase ore trei tone de praf, iar în lipsa acestui serviciu (pe lângă alte cauze) nivelurile de PM10 și PM2,5 sunt foarte ridicate, relatează Green Report.
În perioada 1 martie și 1 noiembrie, operatorii de salubritate desfășoară în toate sectoarele, în baza contractelor pe care le au cu primăriile, operațiuni pentru combaterea prafului – care presupun măturarea, aspirarea și spălarea străzilor. Contractele cu primăriile sunt încheiate după o directivă din 1973.
Apoi, de la 1 noiembrie, firmele de salubritate se pregătesc cu soluție de deszăpezit și cu pluguri. Însă, în această iarnă, în București temperatura minimă a fost de -8 grade Celsius, cea maximă – de 17 grade, iar precipitațiile au fost – până acum – foarte slabe.
„În București, de aproape trei luni nu s-a mai făcut nimic, pentru că la 1 noiembrie a încetat această spălare. În schimb, clima s-a schimbat. Uite că n-a mai venit zăpada. Mai mult de atât, sunt 10 grade acum și bate soarele. Nu s-a mai făcut nimic pentru că primăriile nu dau o directivă, pentru că altfel vine Curtea de Conturi și cere banii înapoi: «Cum ai putut să speli în ianuarie, că e iarnă?». Nu se uită nimeni că sunt 10 grade afară, e soare și e praf. E un aer nerespirabil în oraș. E normal să existe praful ăsta dacă nu se face nimic. Orașul a rămas într-o situație inedită. N-are zăpadă, n-are cine reține mizeria, dar nici nu mai spălăm de trei luni. Noi, ca operatori, suntem blocați în chestia asta”, a declarat Dan Ceaușescu, director de marketing Urban SA.
Citeste mai departe
Foto: Oana Racheleanu
